Cum poate fi definit un copil inteligent? În societatea actuală, un copil inteligent este perceput adesea ca un elev de succes, cu rezultate academice foarte bune, un elev implicat și motivat să învețe, poate chiar care merge cu plăcere la școală.
În cazul copiilor care întâmpină dificultăți la anumite materii școlare, tindem să-i considerăm mai puțin studioși/ implicați în ceea ce ține de școală, ceea ce poate să ducă la o impresie greșită asupra inteligenței lor în comparație cu majoritatea colegilor lor de aceeași vârstă. Dar oare acești copii nu au nicio abilitate? Poate știu să deseneze mai bine decât cei de vârsta lui sau creează povești pe care oricine le ascultă cu plăcere, poate cântă bine sau sunt pasionați de un instrument muzical sau poate au un talent înnăscut la tenis, înot sau orice alt sport. Aceste abilități să fie chiar fără valoare dacă nu-s cuantificabile într-un IQ?
Howard Gardner, psiholog american și profesor în științe educaționale la Universitatea Harvard, este autorul a ceea ce el a numit Teoria Inteligențelor Multiple. După finalizarea doctoratului în psihologia dezvoltării, Howard Gardner a obținut un post într-un spital specializat în tratarea pacienților cu leziuni cerebrale. Aici a identificat cazuri de pacienți care, deși nu puteau vorbi, demonstrau o abilitate remarcabilă în interpretarea muzicii. Această experiență l-a determinat să reevalueze conceptul de inteligență, oferindu-i trei componente:
- ansamblul de abilități care îi permit unui individ să rezolve probleme întâlnite în viața de zi cu zi;
- capacitatea de a crea un produs concret sau de a presta o activitate profesională care are valoare într-o anumită cultură;
- capacitatea de a identifica probleme și de a găsi soluții la aceste probleme, care îi permit unui individ să dobândească noi cunoștințe.
Howard Gardner a identificat opt tipuri distincte de inteligențe, fiecare cu propria sa valoare și contribuție în viața noastră, toate fiind la fel de importante:
Inteligența verbală/ lingvistică: abilitatea de a gândi și comunica eficient prin cuvinte.
Inteligența logico-matematică: capacitatea de a rezolva probleme logice și matematice.
Inteligența spațială/ vizuală: abilitatea de a percepe spațiul și formele într-un mod vizual și creativ, de a crea imagini abstracte, de a fi sensibil la culori și la armonia vizuală.
Inteligența muzicală/ ritmică: a fi sensibil la sunete, structuri ritmice și muzicale, la melodii, sonorități.
Inteligența corporal- kinestezică: abilitatea de a coordona mișcările corpului și de a învăța prin mișcare, de a fi îndemânatic.
Inteligența interpersonală: capacitatea de a înțelege și interacționa eficient cu alți oameni, de a empatiza, a le întelege emoțiile, a-ți găsi locul într-un grup, a lucra într-o echipă, a ști să te bazezi pe calitățile și abilitățile celorlalți.
Inteligența intrapersonală: capacitatea de a înțelege și explora propriile gânduri, emoții și motivații, a fi capabil să înveți din propriile experiențe (indiferent că vorbim de reușite sau eșecuri).
Inteligența naturalistă: a fi sensibil la natură, a o cunoaște, a o înțelege, a o explora, observa, clasifica.
Sistemul școlar din România și societatea noastră, în general, pun un accent deosebit pe două tipuri de inteligență: cea verbală/lingvistică și cea logico-matematică. Așadar, ce putem face noi, părinții, pentru a sprijini dezvoltarea tuturor acestor inteligențe în cazul copiilor noștri?
- Descoperire: putem observa cu atenție interesele și preferințele copilului nostru. Ce îi place să facă? Care sunt activitățile sau domeniile în care se simte cel mai încrezător? Acestea ar putea indica una sau mai multe dintre inteligențele sale dominante.
- Diversitate în educație: putem încuraja copilul să exploreze și să învețe în moduri diverse. Îi putem oferi o gamă variată de experiențe care să stimuleze diferite tipuri de inteligențe, de la artă și muzică la știință și mișcare fizică.
- Încurajarea curiozității: putem promova întrebările și discuțiile deschise. Explorarea gândurilor și exprimarea ideilor îl pot ajuta să-și dezvolte inteligența lingvistică și interpersonală.
- Învățare prin joc/ experiențe: folosirea jocurilor creative pentru a stimula inteligența spațială, muzicală sau corporal- kinestezică sau construirea poveștilor sau activităților care să îi permită să își dezvolte inteligența naturalistă (cum ar fi o plimbare prin pădure în care să identificăm cât mai mult din ceea ce vedem – Google Lens poate să ajute cu identificarea).
- Echilibru și suport: fiecare copil este unic, deci este important să le oferim un mediu în care se simt susținuți și încurajați să-și exploreze toate laturile. Unele inteligențe pot fi mai dezvoltate decât altele, iar asta este în regulă.
Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi posedă aceste tipuri de inteligențe, dar în proporții diferite
Ce părere aveți despre această teorie?
Ați observat în cazul copiilor voștri ce tipuri de inteligență au în proporție mai mare?
Cum îi sprijiniți pentru a le descoperi/ folosi la potențialul optim pentru ei?
Vă invit să scrieți în comentarii, în Cafeneaua Părinților – comunitate online.
Gina- Alina Popa